“Producerea logo-ului pentru Jocurile Olimpice este cea mai grea provocare de design grafic din lume”, spune Fred Gelli, cel care a creat identitatea pentru jocurile de vara din acest an din Rio de Janeiro.
Designerul grafic brazilian a dezvoltat un logo tri-dimensional pentru Rio 2016, care descrie trei figuri colorate tinandu-se de maini si avand picioare legate intre ele.
“Este primul logo 3D din istoria Jocurilor Olimpice”, a declarat Gelli in timpul unei discutii, la conferinta de design Indaba de la inceputul acestui an.
El a afirmat ca ceea ce a facut din aceasta sarcina o provocare uriasa a fost scalarea branding– ului pentru toate utilizarile sale potentiale.
“Este considerata identitatea vizuala cea mai complexa din lume, pentru ca trebuie sa fie imprimata pe un pix si, in acelasi timp, trebuie sa imbrace intregul oras”, a spus Gelli.
Agentia de design a lui Gelli Tatil, pe care a fondat-o in 1988, a fost una dintre cele 139 care au participat la briefing-ul initial pentru competitia logo-ului Rio 2016.
“Cand am vazut, m-am gandit: oh Doamne, voi renunta!”, A spus el.
Fiecaruia i s – a spus ca propunerile lor pentru design trebuie sa incorporeze 12 atribute diferite – de la „a reflecta cultura locala” pana la „sa fie inteleasa in mod universal”. Trebuia sa fie la fel de eficient “imprimat pe un panou in Fifth Avenue si, in acelasi timp, pe un ziar citit intr-un mic sat din Himalaya”, a spus Gelli.
“Publicul nostru tinta a fost intr-adevar intreaga lume”, a adaugat el.
Dupa ce a auzit ca au castigat competitia in septembrie 2009, Gelli si o mica echipa au trebuit sa pastreze stirea si dezvoltarea design-ului complet secrete timp de patru luni.
“Am creat aceasta camera, NASA, cu tastaturi digitale, astfel incat numai anumite persoane sa poata patrunde in interior, fara internet”, a explicat el.
Ei au creat peste 50 de iteratii ale design-ului pentru logo-ul Jocurilor Olimpice. Dar Gelli a spus ca doar un singur design a condensat toate cele 12 atribute cerute in brief. Rezultatul final a fost produs ca un model digital tridimensional.
Impreuna cu logo-ul lui Tatil pentru Jocurile Paralimpice, care a fost creat intr-un mod similar, acesta poate fi animat astfel incat siluetele se invart una in jurul celeilalte, atunci cand sunt vizualizate pe un ecran. Ambele pot fi, de asemenea, create ca modele fizice 3D.
“Toate celelalte componente sunt inspirate de formele muntilor din Rio de Janeiro, Sugarloaf, etc”, a adaugat el. “Este uimitor ca oamenii iubesc cu adevarat logo-ul.”
Logo-urile pentru Jocurile Olimpice se dovedesc de multe ori controversate, fiind evaluate negativ atat de critici, cat si de public. Designul Wolff Olins pentru Londra 2012 a fost doborat de critici si a trebuit sa fie inlaturat de pe site-ul oficial, pe seama temerilor ca ar putea declansa epilepsie.
Jocurile de la Tokyo 2020 au avut deja probleme cu identitatea vizuala.
Designerul primei variante a fost acuzat de plagierea motivului dintr-un teatru belgian, asadar, o competitie publica a avut loc pentru a gasi un nou logo.
O pereche de table de sah au fost dezvaluite ca design al noilor logo-uri oficiale pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020 si Jocurile Paralimpice, dupa ce modelele initiale au fost descalificate pe fondul acuzatiilor de plagiat.
Variatiile de design intre cele doua modele in forma de glob sunt destinate sa creeze cate un branding distinct pentru cele doua sectiuni ale jocurilor, care urmeaza sa aiba loc in diferite locatii din oras, inclusiv un nou stadion proiectat de Kengo Kuma.
Tiparul de design ca tabla de sah utilizat de Tokolo, cunoscut sub numele de „ichimatsu moyo”, intentioneaza sa exprime “eleganta sofisticata si rafinament, care ilustreaza Japonia,” dupa Comitetul de Selectie a Emblemelor Tokyo 2020.
“Compus din trei varietati de forme rectangulare, design-ul reprezinta diferite tari, culturi si moduri de gandire. Acesta incorporeaza mesajul de „unitate in diversitate” “, conform unei declaratii din partea organizatorilor.
“De asemenea, exprima faptul ca Jocurile Olimpice si Paralimpice urmaresc sa promoveze diversitatea ca o platforma pentru a conecta lumea.”
Sursa: dezeen.com
